Ion şi Doina Două inimi gemene Festivalului internaţional de muzică uşoară in memoriam Doina şi Ion-Aldea Teodorovici

Despre Moldova


           

Republica Moldova e situată în partea centrală a Europei, în nord-estul Balcanilor, pe un teritoriu de 33843,5 km2.

Capitala – oraşul Chişinău. La nord, est şi sud este înconjurată de Ucraina, iar la vest – separată de România de rîul Prut.

 

Chișinău (în rusă Кишинёв, transliterat Kișiniov) este capitala, cel mai mare oraș și centrul administrativteritorialeconomicștiințific și cultural al Republicii Moldova. Orașul este așezat la o margine a pantei desud-est a Podișului Central al Moldovei, în zona de silvostepă, fiind străbătut de râul Bâc, un afluent de dreapta al Nistrului. Este unul dintre cele mai mari orașe din Europa Centrală și de Sud

Chișinăul este legat prin căi ferate și drumuri cu toate municipiileorașele și centrele raionale și multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din RomâniaUcrainaBulgariaTurciaBelarusRusia și alte state. 

 

Republica Moldova face parte din grupul ţărilor bazinului Mării Negre. Cu acestea, precum şi cu statele dunărene, întreţine strînse legături comerciale reciproc avantajoase. Hotarul ei de sud se întinde pînă aproape de Marea Neagră, ieşirea la mare deschizîndu-se prin limanul Nistrului şi fluviul Dunărea.

Relieful ţării reprezintă o câmpie deluroasă, înclinată de la nord-vest spre sud-est cu altitudinea medie de circa 147 m deasupra nivelului mării. În partea centrală a ei se află Codrii, regiunea cea mai ridicată, cu altitudinea maximă de 429,5 m (dealul Bălăneşti, raionul Nisporeni) şi puternic fragmentată de văi şi vîlcele. Procesele erozionale şi alunecările de teren au condiţionat formarea hîrtoapelor, care prezintă nişte amfiteatre în spaţiul cărora sînt situate localităţi rurale. Pitorescul peisaj al codrilor, care e foarte asemănător cu o regiune premontană, a fost numit de către geomorfologul şi pedologul rus Vasili Dokuceaev “Elveţia basarabeană”. Sud-vestul ţării şi teritoriul de pe cursul inferior al Nistrului au relief de cîmpie mai puţin fragmentată.

 

 

Reţeaua hidrografică include peste 3000 de rîuri şi rîuleţe, dintre care 10 au lungimea de peste 100 km. Principalele rîuri sînt Nistru (1352 km, pe teritoriul ţării – 657 km), Prut (976 km, pe teritoriul ţării – 695 km), Răut (286 km), Cogîlnic (243 km, pe teritoriul ţării – 125 km), Bîc (155 km), Botna (152 km). Pe teritoriul Moldovei se mai află 60 de lacuri naturale şi circa 3000 lacuri de acumulare. Cele mai mari sînt Beleu, Dracele, Rotunda, Fontan, Bîc şi Roşu, fiecare avînd suprafaţa oglinzii de apă peste 1 km2. Cele mai mari lacuri de acumulare din ţară, fiecare cu o capacitate acvatică de peste 30 milioane m3, sînt cele de la Costeşti-Stînca, Dubăsari, Cuciurgan, Taraclia şi Ghidighici.

În Moldova se mai află peste 2200 de izvoare cu apă naturală. Circa 20 depozite de ape minerale cu peste 200 izvoare de apă au fost identificate şi explorate. Cele mai valoroase se consideră apele minerale care conţin componenţi curativi ca sulfurile, iodurile, bromurile, borul şi radonul. Cît priveşte valoarea lor terapeutică, apele minerale ale Moldovei sînt analoage cu bine cunoscutele în toată lumea Karlovî Varî din Cehia, Borjomi din Georgia şi Essentuki-17 din regiunea Caucazului de Nord a Federaţiei Ruse.

În Republica Moldova există cinci rezervaţii ştiinţifice cu suprafaţa totală de 19,4 mii ha. Două rezervaţii forestiere – “Codrii” şi “Plaiul Fagului” – se află în centrul Moldovei; altele două – “Prutul de Jos” şi “Pădurea Domnească” – sînt amplasate în valea rîului Prut; a cincea rezervaţie – “Iagorlîc” din raionul Dubăsari – are ca scop protecţia şi studierea ecosistemului acvatic unic al rîului Nistru.

 


Cultură

Cultura Republicii Moldova prezintă o paletă largă de activităţi culturale: literatura, teatrul, muzica, artele plastice, arhitectura, cinematografia, radiodifuziunea şi televiziunea, arta fotografică, designul, circul, arta populară, arhivele şi bibliotecile, editarea de cărţi, cercetarea ştiinţifică, turismul cultural şi altele.

Arta interpretativă

Activitatea concertistică academică este asigurată de trei instituţii concertistice: Filarmonica Naţională ”Serghei Lunchevici” (2 săli de concert, orchestră simfonică, capelă corală, ansamblu de muzică populară); Sala cu Orgă (orchestră de cameră şi cor de cameră); Palatul Naţional (Organizaţia Concertistică şi de Impresariat „Moldova-concert”: formaţii artistice de muzică şi dansuri populare, de muzică uşoară) .


Teatre

Republica Moldova are un total de 22 instituţii de spectacol: 18 teatre dramatice, un teatru de operă şi balet, un teatru etno-folcloric şi 2 teatre de păpuşi. 17 teatre sînt situate în capitala ţării şi 5 – în alte localităţi. Cele mai importante teatre participă cu succes la festivaluri în străinătate, organizează festivaluri internaţionale acasă, întreprind turnee în Franţa, Italia, SUA, Rusia, Japonia, China, România, în alte ţări.


Artele plastice

Termenul „arte plastice” încetăţenit în Republica Moldova înglobează trei genuri: pictura (monumentală şi de şevalet), grafica (de şevalet, de carte, afiş, reclamă şi altele) şi sculptura (plastica „en ronde-bosse”, basorelieful, relieful înalt, relieful de perspectivă etc.). În ultimii ani, în Moldova şi-au făcut apariţia „instalaţiile”, „video-art”, „sculptura cinetică”, „grafica de calculator”, „body-art”, „performance” şi altele.

Arta populară este prezentată într-o varietate bogată de genuri, tipuri şi specii. Majoritatea dintre ele ţin de sfera „artelor decorative”: ceramică, covor popular, vestimentaţie tradiţională, prelucrarea pietrei şi a lemnului, obiecte confecţionate din piele, lozie, prelucrarea metalelor, jucării populare etc.

Săli de expoziţii: Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, galerii de expoziţii private.


Folclor

Folclorul în Republica Moldova are o puternică bază de origine daco-latină şi cuprinde un sistem de credinţe şi obiceiuri populare, concretizate în muzică şi dans, în poezia şi proza orală, mitologie, ritualuri, teatru popular etc. Acest patrimoniu cultural, în ansamblul manifestărilor sale, constituie un domeniu amplu, de o valoare deosebită, al artei naţionale, care nu numai a precedat formele ei culte, ci a şi continuat să se dezvolte în epoca modernă, asigurînd culturii profesioniste substanţa originalităţii ei etnice.

Cultura minorităţilor etnice

În Republica Moldova activează zeci de asociaţii etnoculturale. 18 minorităţi – ucraineni, ruşi, bulgari, găgăuzi, evrei, belaruşi, polonezi, germani, ţigani, greci, lituanieni, armeni, azeri, tătari, ciuvaşi, italieni, coreeni, uzbeci – dispun de asociaţii care activează sub formă de comunităţi, societăţi, uniuni, centre, fundaţii culturale etc.
În virtutea principiului egalităţii şi universalităţii legislaţiei culturale, minorităţile etnice au posibilitatea să-şi dezvolte cultura tradiţională, arta naţională. La Chişinău funcţionează Teatrul Dramatic Rus „A.P.Cehov”; la Ceadîr-Lunga (UTA Gagauzia) Teatrul Dramatic Găgăuz „Mihail Cekir”; la Taraclia – Teatrul Bulgarilor din Basarabia „Olimpii Panov”.

 

Foto Credit: Victor Pictor

 

 


Ultimele noutăţi:

Ion şi Doina Două inimi gemene Festivalului internaţional de muzică uşoară in memoriam Doina şi Ion-Aldea Teodorovici

Doina şi Ion Aldea-Teodorovici